Stagflație și devalorizarea banilor: cauze și consecințe

Data publicării Data publicării: 04.01.2024
Editat pe Editat pe: 04.01.2024
Timp de citire Timp de citire: 10 min
vizualizări 0 vizualizări

Stagflația este descrisă de specialiștii în economie ca fiind o situație economică foarte complexă, în care se manifestă concomitent trei fenomene: creșterea inflației, o evoluție lentă sau o stagnare a economiei și un șomaj ridicat, în rândul populației adulte. Este economia românească în 2023 în stagflație sau semnele acestui fenomen pot fi depășite pe final de an?

Stagflație și devalorizarea banilor

Definirea stagflație versus inflație

Putem înțelege mai bine acest concept de stagflație îl vom compara cu cel de inflație. Tabelul de mai sus cuprinde o serie de caracteristici specifice ale fiecărui fenomen economic:

StagflațieInflația
Stagflația se caracterizează prin creșterea prețurile, găsirea unui loc de muncă și instabilitate economică în general și, de aceea, este considerată o situație mai gravă decât inflația obișnuită.Inflația presupune doar creșterea prețurilor dintr-o economie, la produs sau servicii.
Cauzele stagflației:
- măsuri economice dure luate de guverne și
- creșterea masei monetare.
Cauzele inflației:
-cererea care depășește oferta
-creșterea costurilor de producție și
-costul vieții
Experții în economie consideră că riscul apariției stagflației în economia modernă este scăzută.

Cele două fenomene economice, descrise în tabelul de mai sus, necesită abordări distincte pentru a fi ținute sub control și pentru a minimiza impactul negativ asupra economiei și vieții cotidiene a populației. 

Soluțiile aflate la îndemâna cetățenilor pentru a preveni devalorizarea banilor pe termen lung sunt diverse:

  • investițiile în terenuri, 
  • imobiliare, 
  • acțiuni sau
  • fonduri mutuale.

Explicarea stagflației și caracteristici specifice ale fenomenului

Ce este stagflația?

Când vorbim de stagflație avem inflație mare, concomitent cu o economie stagnantă sau în creștere lentă și șomaj în creștere. Politicile economice generale aplicate de autorități încercă să prevină din timp astfel de situații, deoarece influențează negativ calitatea vieții cetățenilor și dezvoltarea economică a țării respective. În plus, ratele ridicate ale șomajului încetinesc creșterea economică, ce nu poate depăși 1%, iar populația afectată este obligată să găsească soluții alternative de bunăstare. Înțelegerea stagflației este crucial conectată de conceptul de "inflație" și impactul său asupra vieții de zi cu zi și a economiei. 

Elementele-cheie ale stagflației

Stagflația, definită de o economie stagnantă sau cu creștere extrem de lentă, coexistând cu inflație ridicată, creează un tablou economic complex. Chiar dacă economia stagnează, prețurile produselor și serviciilor continuă să crească tot mai mult, iar șomajului nu se lasă nici el mai prejos. Aceste trei aspecte enumerate mai sus definesc esența stagflației. Ele contribuie la conturarea unei situații economice complicate, dificil de gestionat. În consecință, intervențiile și politicile economice devin vitale pentru contracararea efectelor negative și pentru readucerea stabilității și creșterii economice.

Exemple istorice de stagflație:

  • În anii '70, criza petrolului a generat haos pentru economia americană. Prețurile petrolului au explodat din cauza embargourilor și a scăderii producției, generând inflație și împiedicând creșterea economică, alimentând și mai mult rata șomajului din Statele Unite. A fost o perioadă marcată de incertituduni și instabilitate economică profundă.
  • În anii '80, state sud-americane, precum Argentina și Brazilia, au înregistrat rate masive de inflație, de peste 1000% pe an. Concomitent au avut o creșterea economică limitată, iar rata șomajului a atins niveluri record, de 10-12% pe an. Cel mai mult au avut de suferit oamenii, a căror viață a fost marcată de tensiuni sociale majore, lupte de stradă și de o devalorizare rapidă a banilor fără precedent.
  • Un ultim exemplu este din anii '90 și vorbim de economia Japoniei; fenomenul de stagflație s-a manifestat, în varianta sa asiatică, printr-o diminuare consistentă a creșterii economice și o creștere a șomajului, cu o rată medie cu 3-4%. A fost o provocare majoră pentru această economie puternică să gestioneze efectele economice și sociale ce au fost generate.

Toate aceste exemple demonstrează că o inflație ridicată, creștere economică redusă și șomajul în creștere poate dezechilibra profund economiile și societățile în care se produce și sunt lecții ale istoriei recente de care trebuie să ținem cont.

Stagflația este ca un tablou economic ce combină culorile unei inflații prea ridicate cu umbrele unei creșteri economice ce pare să se fi pierdut pe drumul său.

economistul american Paul Samuelson

Devalorizarea banilor: cauze și impact

Ce înseamnă devalorizarea banilor?

Când vorbim de devalorizarea banilor vorbim de o scădere a puterii de cumpărarea acesteia ca fenomen economic. Cel mai des este asociat cu inflația, dar poate fi declanșat și de alte cauze macroeconomice sau politice. Consecințele sale sunt:

  • prețurilor mai mari pentru bunuri și servicii;  
  • scăderea puterii de cumpărare a oamenilor.

Cauzele devalorizării banilor

Cauzele devalorizării banilor pot fi grupate în două categorii: 

  • inflația - care joacă un rol crucial în devalorizarea banilor și scăderea puterii de cumpărare a monedei, în mod progresiv, în comparație cu bunurile și serviciile disponibile pe piața de consum.
  • deciziile politice guvernamentale și ale băncilor centrale - sunt în anumite cazuri destabilizatoare pentru economie; menționăm câteva astfel de politici monetare care au produs stagflație: tipărirea excesivă de bani, acceptarea unor deficite bugetare mari sau lipsa unei strategii fiscale coerente.  

Impactul asupra populației și economiei

Analiza de impact ne arată două consecințe foarte importante a stagflației:

  • Pierderea puterii de cumpărare pentru cetățeni, deoarece banii acestora devin mai puțin eficienți în achiziționarea bunurilor și serviciilor; consecința va fi nevoia de a accesa un credit rapid online pentru a se descurca sau de a-și reduce considerabil standardul de viață (dacă poate face acest lucru).
  • Incertitudinea legată de valoarea monedei poate descuraja investitorii să-și plaseze capitalul, afectând astfel sectorul economic. Acest fenomen poate conduce la o scădere a investițiilor și la încetinirea creșterii economice.

Stagflație în contextul actual și internațional

Situația actuală globală

Analiza situației economice la nivel global reflectă o serie de provocări, iar unele economii se confruntă cu perspective de stagflație. În diverse țări, există semne de stagnare economică, inflație crescută și rate ridicate ale șomajului, toate acestea contribuind la un climat economic fragil.

Stagflație în România sau alte țări

Multe economii naționale, printre care și cea a României, prezintă riscuri reale de stagflație, în acest an 2023. Se poate observa, în grade diferite, această combinație periculoasă a celor trei indicatori specifici stagflației:

  • inflația crescută, 
  • creșterea economică încetinită sau stagnantă;
  • probleme puctuale pe piața muncii.

Analiza contextului economic al României

Experți și analize economice oferă o imagine detaliată[1] a contextului economic al României în ceea ce privește riscul de stagflație. Se evaluează inflația, creșterea economică și șomajul pentru a anticipa și a gestiona eventualele riscuri. Astfel de evaluări sunt esențiale pentru formularea politicilor care să abordeze aceste provocări privind stagflația din România. Economia românească funcționează de ani buni cu deficite bugetare, însă până acum soluția salvatoare a fost cea a împrumuturilor externe, la prețuri tot mai mari, de pe piețele financiare internaționale. Doar prin creșterea acestuia, deficitul scădea scriptic, el fiind calculat ca procent din PIB.

La sfârșit de an 2023 deficitul este de 7%, iar specialișii vorbesc de faptul că PIB-ul României se confruntă cu un risc iminent de contracție. Bugetul național pe anul 2023 a fost construit pe o estimare a deficitului cuprinsă între 5,8% și 6,2%, însă aceste cifre au fost diferite în execuția bugetară a acestui an, din cauza unor serii de cheltuieli neprevăzute cu impact semnificative asupra bugetului. Enumerăm câteva dintre aceste măsuri:

  • acordarea unor vouchere în valoare de 700 de lei, în două tranșe, pentru populația vulnerabilă,
  • compensarea facturilor la energie și a prețului benzinei, în perioada sezonului rece, măsuri la care s-a renunțat spre finalul anului. 

La aceste cheltuieli neprevăzute s-au mai adăugat majorările promise profesorilor, după greva din luna iunie a acestui an, dar și alte majorări de salarii din sectorul public. Nici anul electoral 2024 nu se arată mai bine, deoarece implică alte costuri electorale majore.

Cum se poate gestiona stagflația și devalorizarea banilor

Politici economice eficiente

Pentru a gestiona stagflația și devalorizarea banilor, politicile economice eficiente trebuie să fie proactive și adaptabile la schimbările din economie. Printre strategiile esențiale se numără:

  • Banca Centrală[2] poate controla inflația ajustând dobânda de politică monetară. Prin creșterea dobânzii, se poate reduce cererea și, implicit, presiunea asupra prețurilor
  • guvernele pot aplica politici fiscale mai echilibrate și mai eficiente de cheltuire a banilor publice și de colectare care pot genera stagflația.
  • investițiile din infrastructură rutieră, educație și dezvoltare tehnologică sunt cruciale pentru stimularea creșterii economice și depășirea stagflației; de asemenea, inovația și digitalizarea poate contrabalansa efectele stagnării, contribuind la redresarea economică.
  • evaluarea constantă a indicatorilor economici și adaptarea politicilor în timp real sunt esențiale pentru evitarea sau limitarea fenomenului de stagflație.

Aceste politici publice, fiscale sau economice trebuie aplicate cu atenție și flexibilitate pentru a evita disfuncționalități economice majore și o stabilizare treptată a situației financiare.

Abordări pentru a evita sau gestiona stagflația și devalorizarea banilor

Pentru a preveni sau gestiona stagflația și devalorizarea banilor, abordările trebuie să fie comprehensive și dinamice. Enumerăm câteva dintre aceste posibile abordări:

  • politicile fiscale trebuie să se adapteze continuu, iar capacitatea de a reacționa rapid la riscuri este crucială pentru menținerea stabilității economice generale;
  • evaluarea indicatorilor economici în mod periodic permite identificarea rapidă a riscurilor; guvernele și băncile centrale din orice țară trebuie să dețină analize detaliate pentru a interveni înainte ca problemele să se agraveze;
  • politicile trebuie să fie coerente și bine comunicate; transparența în aplicarea acestora consolidează încrederea piețelor și a populației în măsurile luate pentru a evita stagnarea economică și devalorizarea banilor;
  • problemele economice se propagă în lanț la nivel internațional datorită interconectării economice dintre state, ceea ce înseamnă că soluția de limitare a efectelor negative stă tot în strategiile economice comune dintre aceste state; 
  • inovația tehnologică sectoarele economice cheie poate constitui o soluție de rezistență a economiilor naționale împotriva riscului stagflației.

Importanța educației financiare

Educația financiară joacă un rol crucial în contextul situațiilor economice precum inflația și stagflația. Iată câteva moduri în care cunoștințele financiare pot influența comportamentul și deciziile în astfel de momente:

Informarea populației

Atunci când vorbim de conștientizarea impactului inflației și stagflației asupra economiilor individuale ale cetățenilor extrem de importantă este educația financiară a acestora. Mass-media românească, prin canalele sale economice de specialitate nu de puține ori a abordat astfel de teme, fiind conștientă că oamenii informați sunt mai puternici. Ei vor înțelege mai bine implicațiile generale ale acestor fenomene și vor face alegeri financiare mai bune în ceea ce privește investițiile lor personale.

Gestionarea riscurilor personale 

Învățarea în domeniul financiar poate fi esențială pentru gestionarea mai eficientă a economiilor personale, investind în mod inteligent pentru protejarea veniturilor și economiilor de posibila devalorizare. A înțelege aceste aspecte poate oferi cadrul necesar pentru elaborarea unor strategii eficiente care să diminueze impactul advers în viața oamenilor.

Încurajarea investițiilor inteligente 

Educația financiară poate promova investițiile responsabile și diversificate. Oamenii pot învăța să identifice oportunitățile de investiții care să contracareze efectele negative ale inflației și să le ofere posibilitatea de a-și menține valoarea banilor pe termen lung.

Promovarea politicii economice raționale 

Educația financiară a cetățenilor unei țări determină o mai bună adaptare a acestora la politicile publice menite să gestioneze riscurile de stagflație și devalorizare a banilor într-o economie. O populație mai bine informată poate susține decizii politice mai înțelepte și mai bine fundamentate în aceste domenii.

Perspective viitoare

Implicațiile pentru economie și viața cotidiană

Stagflația, atunci când persistă, poate avea implicații serioase asupra economiilor și a vieții de zi cu zi a populației. Acestea includ:

impact negativ asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, afectând modul în care aceștia își gestionează bugetele și realizează cheltuielile zilnice.

șomaj pe piața forței de muncă, deoarece stagnarea economică duce la o scădere a numărului de locuri de muncă și la dificultăți în găsirea unui angajament; acest lucru impactează direct viața profesională a indivizilor.

Previziuni economice pentru România

Diverse organisme internaționale financiare au avertizat și continuă să o facă privind riscurile din economia românească, precum creșterea inflației, stagnarea economică și probleme punctuale de pe piața locurilor de muncă. Îngrijorările internaționale, dar și a profesioniștilor economici sunt îndreptățite deoarece acestea pot avea un impact negativ asupra viitoarei creșteri economice a țării și asupra investițiilor și progresului economic, producând dezechilibre majore și pe piața forței de muncă.

Lista de resurse
  1. 1
  2. 2
Partajează:
5 / 5
(2 rating-uri)
Lasă un comentariu
Comentarii (0)
Sortează: Nou

Articole similare

left
background image
Articol popular
Cum să alegi împrumutul potrivit pe termen scurt

Te gândești să aplici pentru un împrumut pe termen scurt? Stabilește în primul rând cât ai dori să împrumuți și pe ce perioadă, înainte…

179
Fără comentarii
Citește
background image
Ce este Revolut și care sunt beneficile utilizării sale?

Revolut - o platformă financiară digitală ce transformă modul în care oamenii gestionează banii, oferind simplitate și eficiență.

593
Fără comentarii
Citește
background image
Cele mai bune 10 platforme de crowdfunding din România

Descoperă platforme de crowdfunding românești, prin intermediul cărora poți să investești în proiecte valoroase.

2404
Fără comentarii
Citește
background image
Obligațiuni de stat - o variantă modernă de împrumut al statului

Obligațiunile de stat sunt esențiale pentru ca statele să obțină capital pentru finanțarea proiectelor bugetare. Aflați mai multe informații despre obligațiuni în acest articol.

402
Fără comentarii
Citește
background image
48 Cele mai inspirate proverbe despre bani si lăcomie

Proverbele despre bani sunt o sursă inepuizabilă de înțelepciune populară. Merită să fie redescoperite și reinterpretare, în raport cu vremurile moderne

6574
Fără comentarii
Citește
background image
Cum poți planifică bugetul personal folosind regula 50/30/20?

Vrei să afli cum să-ți gestionezi mai bine bugetul personal? Regula 50/30/20 este considerată printre cele mai utile principii aplicate în domeniiul finanțelor personale.

340
Fără comentarii
Citește
background image
Francize Profitabile - 12 Cel Mai Bune Idei de Francize Ieftine

Cele mai atractive 12 de opțiuni de francize profitabile și francize ieftine, disponibile în anul 2024 pentru antreprenori. Avantajele acestor alegeri inspirate

6406
Fără comentarii
Citește
background image
Cum poți să faci bani prin intermediul unor sondaje plătite pe cele mai bune site-uri?

Obține un venit suplimentar prin completarea unor sondaje și chestionare online din confortul casei tale și la orice oră.

7162
Fără comentarii
Citește
background image
Leasing operațional vs Leasing financiar: definiție, diferențe, avantaje și dezavantaje

Definiție și diferențe între leasingul operațional și leasingul financiar. Avantajele și dezavantajele fiecărui tip

351
Fără comentarii
Citește
right