Stagflație și devalorizarea banilor: cauze și consecințe

Definirea stagflație versus inflație

Putem înțelege mai bine acest concept de stagflație îl vom compara cu cel de inflație. Tabelul de mai sus cuprinde o serie de caracteristici specifice ale fiecărui fenomen economic:

Cele două fenomene economice, descrise în tabelul de mai sus, necesită abordări distincte pentru a fi ținute sub control și pentru a minimiza impactul negativ asupra economiei și vieții cotidiene a populației. 

Soluțiile aflate la îndemâna cetățenilor pentru a preveni devalorizarea banilor pe termen lung sunt diverse:

• investiții în terenuri, 
• investiții imobiliare, 
• investiții acțiuni/ obligațiuni,
• investiții fonduri mutuale.

Explicarea stagflației și caracteristici specifice ale fenomenului

Ce este stagflația?

Când vorbim de stagflație avem inflație mare, concomitent cu o economie stagnantă sau în creștere lentă și șomaj în creștere. Politicile economice generale aplicate de autorități încercă să prevină din timp astfel de situații, deoarece influențează negativ calitatea vieții cetățenilor și dezvoltarea economică a țării respective. În plus, ratele ridicate ale șomajului încetinesc creșterea economică, ce nu poate depăși 1%, iar populația afectată este obligată să găsească soluții alternative de bunăstare și reducerea costului vieții. Înțelegerea stagflației este crucial conectată de conceptul de "inflație" și impactul său asupra vieții de zi cu zi și a economiei.

Elementele-cheie ale stagflației

Stagflația, definită de o economie stagnantă sau cu creștere extrem de lentă, coexistând cu inflație ridicată, creează un tablou economic complex. Chiar dacă economia stagnează, prețurile produselor și serviciilor continuă să crească tot mai mult, iar șomajului nu se lasă nici el mai prejos. Aceste trei aspecte enumerate mai sus definesc esența stagflației. Ele contribuie la conturarea unei situații economice complicate, dificil de gestionat. În consecință, intervențiile și politicile economice devin vitale pentru contracararea efectelor negative și pentru readucerea stabilității și creșterii economice.

Exemple istorice de stagflație:

• În anii '70, criza petrolului a generat haos pentru economia americană. Prețurile petrolului au explodat din cauza embargourilor și a scăderii producției, generând o inflație galopantă și împiedicând creșterea economică, alimentând și mai mult rata șomajului din Statele Unite. A fost o perioadă marcată de incertitudini și instabilitate economică profundă.
• În anii '80, state sud-americane, precum Argentina și Brazilia, au înregistrat rate masive de inflație, de peste 1000% pe an. Concomitent au avut o creșterea economică limitată, iar rata șomajului a atins niveluri record, de 10-12% pe an. Cel mai mult au avut de suferit oamenii, a căror viață a fost marcată de tensiuni sociale majore, lupte de stradă și de o devalorizare rapidă a banilor fără precedent.
• Un ultim exemplu este din anii '90 și vorbim de economia Japoniei; fenomenul de stagflație s-a manifestat, în varianta sa asiatică, printr-o diminuare consistentă a creșterii economice și o creștere a șomajului, cu o rată medie cu 3-4%. A fost o provocare majoră pentru această economie puternică să gestioneze efectele economice și sociale ce au fost generate de acest fenomen economic.

Toate aceste exemple demonstrează că o inflație ridicată, creștere economică redusă și șomajul în creștere poate dezechilibra profund economiile și societățile în care se produce și sunt lecții ale istoriei recente de care trebuie să ținem cont.

Devalorizarea banilor: cauze și impact

Ce înseamnă devalorizarea banilor?

Când vorbim de devalorizarea banilor vorbim de o scădere a puterii de cumpărarea acesteia ca fenomen economic. Cel mai des este asociat cu inflația, dar poate fi declanșat și de alte cauze macroeconomice sau politice. Consecințele sale sunt:

• prețurilor mai mari pentru bunuri și servicii;  
• scăderea puterii de cumpărare a oamenilor.

Cauzele devalorizării banilor

Cauzele devalorizării banilor pot fi grupate în două categorii: 

• inflația - care joacă un rol crucial în devalorizarea banilor și scăderea puterii de cumpărare a monedei, în mod progresiv, în comparație cu bunurile și serviciile disponibile pe piața de consum.
• deficit de balanță de plăți care atunci când persistă pe termen lung poate duce la devalorizare - ca mijloc de stimulare a exporturilor și de reducere a importurilor;
• deciziile politice guvernamentale și ale băncilor centrale - sunt în anumite cazuri destabilizatoare pentru economie; menționăm câteva astfel de politici monetare care au produs stagflație: tipărire excesivă de lei noi, acceptarea unor deficite bugetare majore sau lipsa unei strategii fiscale coerente;
• atacuri speculative exercitate de investitori care pot vinde o monedă în cantități foarte mari, exercitând o presiune majoră de scădere a valorii acesteia la nivel național.

Impactul asupra populației și economiei

Analiza de impact ne arată câteva consecințe foarte importante ale devalorizării asupra puterii de cumpărare și a vieții zilnice a cetățenilor din acea economie:

• pierderea veniturilor populație, deoarece banii acestora devin mai puțin eficienți în achiziționarea bunurilor și serviciilor; consecința va fi nevoia de a accesa un credit rapid online pentru a se descurca sau de a-și reduce considerabil standardul de viață (dacă poate face acest lucru).
• deprecirea monedei naționale poate descuraja investitorii să-și plaseze capitalul, afectând astfel sectorul economic, ceea ce poate conduce la o scădere a investițiilor și la încetinirea creșterii economice; complementar se înmulțesc acțiunile speculative de pe piață.

Stagflație în contextul actual și internațional

Situația actuală globală

Analiza situației economice la nivel global reflectă o serie de provocări, iar unele economii se confruntă cu perspective de stagflație. În diverse țări, există semne de stagnare economică, inflație crescută și rate ridicate ale șomajului, toate acestea contribuind la un climat economic fragil.

Stagflație în România sau alte țări

Multe economii naționale, printre care și cea a României, a prezentat riscuri reale de stagflație, în acest an 2024. S-a putut observa, în grade diferite, această combinație periculoasă a celor trei indicatori specifici stagflației:

• inflația crescută, 
• creșterea economică încetinită sau stagnantă;
• probleme punctuale pe piața muncii.

Analiza contextului economic al României

Experți și analize economice oferă o imagine detaliată^[3] a contextului economic al României în ceea ce privește riscul de stagflație. Se evaluează inflația, creșterea economică și șomajul pentru a anticipa și a gestiona eventualele riscuri. Astfel de evaluări sunt esențiale pentru formularea politicilor care să abordeze aceste provocări privind stagflația din România. Economia românească funcționează de ani buni cu deficite bugetare, însă până acum soluția salvatoare a fost cea a împrumuturilor externe, la prețuri tot mai mari, de pe piețele financiare internaționale. Doar prin creșterea acestuia, deficitul scădea scriptic, el fiind calculat ca procent din PIB. 

La sfârșit de an 2023 deficitul este de 7%, iar specialiștii vorbesc de faptul că PIB-ul României se confruntă cu un risc iminent de contracție. Bugetul național pe anul 2023 a fost construit pe o estimare a deficitului cuprinsă între 5,8% și 6,2%, însă aceste cifre au fost diferite în execuția bugetară a acestui an, din cauza unor serii de cheltuieli neprevăzute cu impact semnificative asupra bugetului. Enumerăm câteva dintre aceste măsuri:

• acordarea unor vouchere în valoare de 700 de lei, în două tranșe, pentru populația vulnerabilă,
• compensarea facturilor la energie și a prețului benzinei, în perioada sezonului rece, măsuri la care s-a renunțat spre finalul anului. 

La aceste cheltuieli neprevăzute s-au mai adăugat majorările promise profesorilor, după greva din luna iunie a acestui an, dar și alte majorări de salarii din sectorul public. Nici anul electoral 2024 nu se arată mai bine, deoarece implică alte costuri electorale majore. Aceste presiuni constante asupra bugetului au impact major asupra creșterii inflației și o putere de cumpărare scăzută.

Evoluția deficitului bugetar (2020-2024)

Riscul cel mai mare pentru economia României este evoluția nefavorabilă a deficitului bugetar din ultimii 2 ani. Din datele statistice se observă o creștere accelerată a acestuia din 2022, ajungând la o valoarea estimată în 2024 de 110 miliarde lei.

Cum se poate gestiona stagflația și devalorizarea leului românesc?

Politici economice eficiente

Pentru a gestiona stagflația și devalorizarea banilor, politicile economice eficiente trebuie să fie proactive și adaptabile la schimbările din economie. Printre strategiile esențiale se numără:

• Banca Centrală^[2] poate controla inflația, prin ajustarea dobânzilor în România; prin creșterea dobânzii, se poate reduce cererea și, implicit, presiunea asupra prețurilor; de aceea, politicile monetare BNR (Banca Națională a României) sunt esențiale în controlul macroeconomic al economiei.
• guvernele pot aplica politici fiscale mai echilibrate și mai eficiente de cheltuire a banilor publice și de colectare care pot genera stagflația.
• investiții diversificate în România în infrastructură rutieră, educație și dezvoltare tehnologică sunt cruciale pentru stimularea creșterii economice și depășirea stagflației; 
• de asemenea, inovația și digitalizarea poate contrabalansa efectele stagnării, contribuind la redresarea economică.
• evaluarea constantă a indicatorilor economici și adaptarea politicilor în timp real sunt esențiale pentru evitarea sau limitarea fenomenului de stagflație.

Aceste politici publice, fiscale sau economice trebuie aplicate cu atenție și flexibilitate pentru a evita disfuncționalități economice majore și o stabilizare treptată a situației financiare.

Abordări pentru a evita sau gestiona stagflația și devalorizarea banilor

Pentru a preveni sau gestiona stagflația și devalorizarea banilor, abordările trebuie să fie comprehensive și dinamice. Enumerăm câteva dintre aceste posibile abordări:

• politicile fiscale trebuie să se adapteze continuu, iar capacitatea de a reacționa rapid la riscuri este crucială pentru menținerea stabilității economice generale;
• evaluarea indicatorilor economici în mod periodic permite identificarea rapidă a riscurilor; guvernele și băncile centrale din orice țară trebuie să dețină analize detaliate pentru a interveni înainte ca problemele să se agraveze;
• măsuri de consolidare fiscală prin reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor non-necesare;
• politicile trebuie să fie coerente și bine comunicate; transparența în aplicarea acestora consolidează încrederea piețelor și a populației în propunerile de măsuri anti-criză economică;
• problemele economice se propagă în lanț la nivel internațional datorită interconectării economice dintre state, ceea ce înseamnă că soluția de limitare a efectelor negative stă tot în strategiile economice comune dintre aceste state; 
• inovația tehnologică sectoarele economice cheie poate constitui o soluție de rezistență a economiilor naționale împotriva riscului stagflației. 

Importanța educației financiare

Susținerea oricărei forme de educația financiară românească joacă un rol crucial în contextul situațiilor economice precum inflația și stagflația. Iată câteva moduri în care cunoștințele financiare pot influența comportamentul și deciziile în astfel de momente:

Informarea populației

Atunci când vorbim de conștientizarea impactului inflației și stagflației asupra economiilor individuale ale cetățenilor extrem de importantă este educația financiară a acestora. Mass-media românească, prin canalele sale economice de specialitate nu de puține ori a abordat astfel de teme, fiind conștientă că oamenii informați sunt mai puternici. Ei vor înțelege mai bine implicațiile generale ale acestor fenomene și vor face alegeri financiare mai bune în ceea ce privește investițiile lor personale.

Gestionarea riscurilor personale 

Învățarea în domeniul financiar poate fi esențială pentru gestionarea mai eficientă a economiilor personale, investind în mod inteligent pentru protejarea economiilor personale de posibila devalorizare. A înțelege aceste aspecte poate oferi cadrul necesar pentru elaborarea unor strategii eficiente care să diminueze impactul advers în viața oamenilor.

Încurajarea investițiilor inteligente 

Educația financiară poate promova investițiile responsabile și diversificate. Oamenii pot învăța să identifice oportunitățile de investiții care să contracareze efectele negative ale inflației și să le ofere posibilitatea de a-și menține valoarea banilor pe termen lung.

Promovarea politicii economice raționale 

Educația financiară a cetățenilor unei țări determină o mai bună adaptare a acestora la politicile publice menite să gestioneze riscurile de stagflație și devalorizare a banilor într-o economie în recesiune. O populație mai bine informată poate susține decizii politice mai înțelepte și mai bine fundamentate în aceste domenii.

Perspective viitoare

Implicațiile pentru economie și viața cotidiană

Stagflația, atunci când persistă, poate avea implicații serioase asupra economiilor și a vieții de zi cu zi a populației. Acestea includ:

• impact negativ asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, afectând modul în care aceștia își gestionează bugetele și realizează cheltuielile zilnice.
• șomaj pe piața forței de muncă, deoarece stagnarea economică duce la o scădere a numărului de locuri de muncă și la dificultăți în găsirea unui angajament; acest lucru impactează direct viața profesională a indivizilor.

Previziuni economice pentru România

Diverse organisme internaționale financiare au avertizat și continuă să o facă privind riscurile din economia românească, precum creșterea inflației, stagnarea economică și probleme punctuale de pe piața locurilor de muncă. Îngrijorările internaționale, dar și a profesioniștilor economici sunt îndreptățite deoarece acestea pot avea un impact negativ asupra viitoarei creșteri economice a țării și asupra investițiilor și progresului economic, producând dezechilibre macroeconomice interne și pe piața forței de muncă.